un moment si doua stari..

... Credeai vreodata ca vei simti, in acelasi timp/moment/ora, doua sau chiar mai multe sentimente total opuse? Sau ai trecut prin asta pana acum? Daca nu, iti garantez ca se va intampla, candva.
E totul foarte confuz, like a foggy day in London town.. obscur, neguros, pentru ca nu stii ce simti cu adevarat sau cum sa reactionezi, care stare sa o scoti in evidenta astazi sau atunci sau pur si simplu cat vor sta acolo, in mintea ta, inima ta?!
Momentele de genul acesta le urasc, cred, mai mult decat oricare altele in care sentimente launtrice nepotrivite ies in goana din mintea bulversata!
De ce? Simplu. Atunci macar stii 50% cam cum e situatia - somnoros, trist, singur, ploaia de afara care te induce in acea stare proper de melancolie, clar, nu va apropiati sa ma intrebati ce e cu mine (cu toate ca primul lucru care iti vine sa-l faci cand un prieten e intr-o pasa proasta e sa incerci a afla ce e in neregula cu acesta pentru a-l 'inveseli').. ca in momentele acelea tot ce vreau e sa fiu eu cea care sta pe loc in mijlocul unei incaperi pline de oameni agitati, furiosi, care alearga si alearga, vorbesc si iar vorbesc, dar eu sunt acolo, intre ei, eu cu starea mea turmentata, privind umbrele ce trec pe langa mine, nepasandu-mi.
Mai este si acea situatie in care iubesti, sau pur si simplu esti vesel, radiezi si zambesti. Privirea ta poate aduce un suras, cat ar fi el de retinut, din partea oricarei persoane din jurul tau. De ce? Fericirea, la fel ca si cascatul - haha - se transmite. Ok, asta nu inseamna ca daca eu sunt happy iar tu ai avut o intamplare nefericita, in clipa cand apar incepi a sari in sus de fericire!! Dar totusi arati ca nu e totul atat de rau si hey, esti mult mai frumoasa atunci cand zambesti :-)

Aveste stari se pot schimba pe parcurs, de aceea ai garantia 50% ca stii despre cum vei reactiona sau cat va dura!

............ Cum pot aceste stari sa ajunga a complota impotriva ta?
Ma intrebi cum ma simt. Raspunsul meu - Foarte bine, dar in acelasi timp am anumite retineri cu privire la aceasta 'bunatate'. Zambesc dar as plange. Sunt trista si totusi rad cu o pofta nebuna. Mai mult de mine probabil.
Bataile inimii accelereaza si nu stiu daca e de bine, sau nu..?!
Si totusi care e concluzia? Cum trebuie sa reactionez cand nu am nici cea mai vaga idee despre cum ma simt, si ce ar trebui sa transmit.. sau poate transmit o 'anumita' stare, hmm atunci care e aceea? Ah. Nu cred ca mai are rost sa ma invart in cerc la infinit!

Nu stiu ce simt, ce vreau, cum ar trebui, de ce trebuie.. mai e necesar, mai e acolo?
Extrem de ciudat pentru ca din nou, in acelasi timp, STIU ce vreau si pana unde, cum si de ce, pentru cand si cine, ca e acolo dar nu necesar, atunci care e problema...??